FAUNĂ / VIAȚA DE LÂNGĂ NOI
Rosături proaspete, sălcii și plopi: povestea revenirii castorului pe Mureș și a unei posibile embleme a Aradului.
PARCUL BIODIVERSITĂȚII URBANEARHITECT MILOȘ CRISTEA · ARAD
ARAD · PE MALURILE MUREȘULUI
Un râu, o pădure, mii de povești.
Descoperă natura care crește odată cu Aradul.
Parcul Biodiversității Urbane „Arhitect Miloș Cristea”, pe care noi îl numim o arie naturală urbană, își propune o legătură mai apropiată între locuitorii Aradului, natura Mureșului și patrimoniul orașului. Este o viziune pe termen lung, care poate prinde viață prin contribuția oamenilor, a școlilor, a asociațiilor și a instituțiilor.
Fiecare poate avea un rol: să observe și să fotografieze natura, să împărtășească povestea unui loc, să participe la activități de îngrijire sau să îi ajute pe alții să descopere malurile Mureșului. Gesturile mici, repetate și susținute împreună, pot produce schimbări durabile.
Natura, cultura și memoria locurilor se întâlnesc aici. Arborii bătrâni, păsările, potecile și mărturiile trecutului ne invită să cunoaștem mai bine orașul și să avem grijă de el.
Ne dorim ca această inițiativă să aducă împreună generații și experiențe diferite, pentru un Arad mai verde, mai sănătos și mai atent la viața sălbatică. Un loc în care oamenii se bucură de natură și contribuie la păstrarea ei.
Ariile naturale urbane au pornit de la mișcări comunitare de lungă durată, deschise tuturor celor care contribuie la transformarea orașului lor într-un loc mai verde, mai sănătos și mai sălbatic. La noi, primul demers a fost făcut de Asociația Parcul Natural Văcărești, care a propus și a obținut statutul de parc natural pentru Parcul Natural Văcărești.
Ariile naturale urbane nu sunt utopii. Ca toate orașele, sunt, în egală măsură, locuri dezordonate, complicate, frustrante și minunate. Dobândirea statutului de arie naturală urbană nu reprezintă un premiu pentru excelență, ci înseamnă exprimarea ambiției, a capacității de acțiune și a responsabilității comune existente în oraș pentru a crea un loc în care oamenii și natura sunt mai bine conectați.
Ariile naturale urbane sunt definite diferit în diverse părți ale lumii. Sunt locuri deosebite, în care avem o relație mai bună cu natura, cultura și patrimoniul și în care ne putem bucura de viață și ne putem dezvolta.
Îmbinarea viziunii pe termen lung și la scară largă a ariilor naturale urbane cu orașele poate schimba înțelegerea noastră colectivă asupra rostului unui oraș și asupra celor cărora le este destinat. Ariile naturale urbane nu sunt parcuri naționale, dar se inspiră din acestea.
Într-o lume în care majoritatea populației trăiește în zone urbane, atenția se îndreaptă către orașe. Ariile naturale urbane oferă o modalitate de a regândi orașele, viitorul lor și felul în care le locuim. Acestea vor îmbunătăți sănătatea locuitorilor și vor contribui la stabilizarea climei pe care o împărtășim și la refacerea lumii naturale.
O arie naturală urbană este un loc, o viziune și o comunitate la nivelul întregului oraș, care acționează împreună pentru a îmbunătăți viața oamenilor, calitatea locurilor și starea naturii. O caracteristică definitorie este angajamentul larg împărtășit de a acționa astfel încât oamenii, cultura și natura să contribuie împreună la crearea unor condiții mai bune de viață, oferindu-ne totodată posibilitatea de a ne bucura de ea.
Mișcarea înseamnă colaborare pentru abordarea și depășirea numeroaselor provocări complexe cu care se confruntă orașele. Nicio arie naturală urbană nu va avea vreodată rezultate perfecte în toate privințele. Este un demers pe termen lung, la scară largă, profund ancorat în comunitățile locale, personal și intergenerațional.
Dacă în București inițiativa a fost pornită de Asociația Parcul Natural Văcărești, în Arad demersul a fost realizat de Asociația Excelsior.
UN LOC PENTRU NATURĂ. UN LOC PENTRU NOI.
Între malurile Mureșului și ritmul orașului, natura își găsește locul.
Parcul Biodiversității Urbane „Arhitect Miloș Cristea” aduce în atenție peisajul de luncă al Aradului: păduri riverane, pajiști, insule și apă. Un coridor de viață, un spațiu de învățare și un loc în care să încetinim.
Inițiativa poartă numele arhitectului Miloș Cristea, în memoria legăturii sale cu Mureșul și cu viața orașului.
DESPRE PARC / CUM A ÎNCEPUT
În 2021, Primăria Arad anunța amenajarea unei zone de agrement de aproape cinci hectare în Micălaca 300, în lunca inundabilă a Mureșului. Proiectul prevedea locuri de joacă și socializare, terenuri de sport, spații de picnic, alei, piste de biciclete și parcări înierbate, alături de plantații ornamentale și gazon irigat.
Potrivit prezentării municipalității redate în document, terenul era afectat de depozitări necontrolate de moloz și alte deșeuri din construcții.
Documentul proiectului descrie pierderea unei mari părți a vegetației existente și intervenții intense asupra arborilor rămași. Acesta consemnează și poziția exprimată de Asociația Pro Urbe în aprilie 2022: zona avea nevoie de îngrijire și accesibilizare prin intervenții minime, care să păstreze habitatul natural.
Din dorința de a face cunoscută bogăția naturală a Mureșului și de a o valorifica durabil s-a conturat inițiativa unei arii naturale urbane.

PROPUNERE ÎNAINTATĂ ÎN 2022
La începutul anului 2022, propunerea „Parcul Biodiversității Urbane Arhitect Miloș Cristea” a fost înaintată Primăriei Municipiului Arad. Documentul indică o suprafață totală de aproximativ 360 ha, care cuprinde râul Mureș și malurile sale, plaje și terenuri folosite ca pășuni.
Este un teritoriu inundabil. Orice infrastructură trebuie gândită în raport cu riscul de inundații și cu procesele naturale ale luncii.

CE ÎȘI PROPUNE INIȚIATIVA
Conservarea comunităților de plante și animale care fac acest habitat urban deosebit.
Modalități de a privi și asculta natura fără a-i perturba procesele.
Zone de protecție care mediază relația dintre spațiul construit și habitatul natural.
Activități și amenajări discrete, inclusiv iluminat adecvat, care respectă biodiversitatea.
Propunerea urmărește prevenirea degradării și artificializării malurilor: tăierea arborilor crescuți natural, interzicerea accesului cu motociclete de teren și ATV-uri, distrugerea plajelor, abandonarea deșeurilor și introducerea plantelor exotice invazive.
Inițiativa vrea să aducă natura mai aproape de locuitorii Aradului: plimbări scurte, observarea păsărilor și a altor animale, descoperirea arborilor și florilor, mișcare și relaxare aproape de casă.
Accesul la peisaj și grija pentru habitate sunt privite împreună. Activitățile de recreere trebuie adaptate condițiilor locale și siguranței vizitatorilor.
Sursă: „Parcul Biodiversității Urbane Arhitect Milos Cristea”, documentul de prezentare furnizat. Informațiile despre amenajarea din Micălaca descriu contextul istoric al inițiativei; suprafața și perimetrul sunt cele ale propunerii.
în propunerea din 2022
specii de păsări identificate
specii de lilieci identificate
PRIVEȘTE MAI ATENT
Povești despre vecinii noștri sălbatici,
locuri și oameni de pe malul Mureșului.
FAUNĂ / VIAȚA DE LÂNGĂ NOI
Rosături proaspete, sălcii și plopi: povestea revenirii castorului pe Mureș și a unei posibile embleme a Aradului.
PEISAJ / CORIDORUL VERDE-ALBASTRU
Sălcii, plopi și un peisaj modelat de apă. De ce merită să păstrăm natura de pe maluri.
COMUNITATE / GRIJĂ PENTRU NATURĂ
Ghindele ascunse de gaițe, puieții descoperiți pe poteci și oamenii care le fac loc să crească.
LOCURI / POTECI ȘI DESCOPERIRI
Pe malul drept al Mureșului, între Podul Decebal și Podul Traian din Arad. Cărări, panouri și întâlniri cu natura.
EXPLORARE / NATURA VĂZUTĂ DE PE APĂ
Din zona Străzii Renașterii către Pădurea Ceala: maluri verzi, nisip, pietriș și întâlniri cu păsările râului.

O PAUZĂ ÎN AER LIBER
Nu ai nevoie de o destinație îndepărtată.
Începe cu malul Mureșului.
La pas, aproape de apăARAD · LUNCA MUREȘULUI
Alege potecile existente și observă formele arborilor, urmele animalelor și schimbarea anotimpurilor. Traseul Efemeridelor este una dintre invitațiile la explorarea naturii urbane.
Cu amenajări discrete, potecile pot aduce oamenii mai aproape de natură și pot oferi un sentiment mai mare de siguranță. Inițiativa propune hoteluri pentru insecte în locuri însorite, amplificatoare de sunete, borne cu lupe, panouri informative și bănci rustice.
Demersul a reunit membri ai asociațiilor Citizenit, Excelsior și Pro Urbe, alături de voluntari. Scopul este să ne bucurăm de malurile Mureșului, păstrând cât mai mult din caracterul lor natural.
Privește coridorul verde-albastru al Aradului de la nivelul apei, pe o coborâre din zona Străzii Renașterii către Pădurea Ceala.
Ia un binoclu, păstrează distanța și lasă liniștea să lucreze. Malurile și vegetația riverană oferă locuri de observare pentru păsările de apă și de pădure.
Potrivit informațiilor din studiul privind păsările din Parcul Biodiversității Urbane „Arhitect Miloș Cristea”, pe malurile Mureșului din interiorul Aradului a fost estimată o populație de aproximativ 30 de perechi cuibăritoare de privighetori.
Privighetoarea este o pasăre discretă, care poate rămâne neobservată printre crengi. Cântecul o face însă remarcată: trilurile sale au inspirat de-a lungul timpului povestiri, poezii și cântece. Oprește-te, ascultă și las-o să își păstreze adăpostul.





Poartă încălțăminte potrivită, verifică vremea și nivelul apei. Lunca este inundabilă. Evită malurile instabile și arborii afectați de vânt. Nu lăsa deșeuri și nu deranja animalele.
ARBORII BĂTRÂNI AI LUNCII
Plopi albi și negri de pe malurile Mureșului,
nouă arbori remarcabili cu trăsături deosebite.
Cinci plopi negri și patru plopi albi păstrează în trunchiurile lor istoria peisajului de luncă al Aradului.
Cei nouă arbori au vârste estimate între 140 și 200 de ani. Șapte exemplare sunt localizate pe malul stâng al Mureșului, din apropierea Podului Decebal spre Ștrandul Neptun și Cetatea Aradului. Doi plopi albi se află pe malul drept: unul lângă Podul Decebal, celălalt lângă pompele către Mureșul Mort.
Toate cele nouă exemplare se află în afara fondului forestier, în proprietatea statului român și în administrarea ABA Mureș.



| Arbore | Specia | Vârsta estimată | Localizare și particularități |
|---|---|---|---|
| 1 | Plop alb | 140 de ani | Malul drept, lângă Podul Decebal; acoperit de iederă, cu stare degradată și toaletare drastică în 2024, conform observațiilor din teren. |
| 2 | Plop negru | 150 de ani | Malul stâng, lângă Podul Decebal; sunt menționate câteva crengi rupte. |
| 3 | Plop negru | 160 de ani | Malul stâng, lângă bazinele Ștrandului Neptun; numeroase furnici observate pe trunchi. |
| 4 | Plop alb | 140 de ani | Malul stâng, între zona Ștrandului Neptun și Cetatea Aradului; trunchi acoperit de iederă. |
| 5 | Plop alb | 140 de ani | Malul stâng, în dreptul Cetății Aradului. |
| 6 | Plop negru | 155 de ani | Malul stâng, în dreptul Cetății Aradului. |
| 7 | Plop negru | 150 de ani | Malul stâng, în dreptul Cetății Aradului. |
| 8 | Plop negru | 200 de ani | Malul stâng, în dreptul Cetății; descris în documentarea proiectului ca „cel mai gros arbore din intravilanul Aradului”, cu scorburi sau rupturi și stare ușor degradată. |
| 9 | Plop alb | 180 de ani | Malul drept, lângă pompele către Mureșul Mort; o creangă groasă ruptă natural. |
Cel mai vârstnic dintre cei nouă arbori este plopul negru nr. 8, estimat la 200 de ani. Plopul alb nr. 9 are o vârstă estimată la 180 de ani. Aceste vârste sunt aproximative.
Trunchiurile masive, ramificațiile ample, scorbura de la baza unui exemplar și iedera care acoperă alți arbori sunt câteva dintre particularitățile acestui grup de plopi.
Majoritatea arborilor au fost observați în stare fitosanitară bună. Plopul alb nr. 1 prezintă o stare degradată și a fost toaletat drastic în 2024. Plopul negru nr. 8 prezintă o stare ușor degradată și cavități, scorburi sau rupturi.
Observațiile descriu starea arborilor la 22 iunie 2026.
Dintre acești arbori, doi sunt accesibili publicului larg. Ca urmare a vârstei înaintate și a amplasamentului, există anumite riscuri pentru oamenii care merg pe acolo. Astfel de arbori necesită o fișă de evaluare a riscului.
Fișa ISA 2025 pentru evaluarea de bază a riscurilor la arbori, elaborată de International Society of Arboriculture, este un instrument utilizat pentru colectarea și analiza sistematică a informațiilor privind starea arborelui, defectele structurale, condițiile amplasamentului și persoanele sau bunurile care ar putea fi afectate de cedarea acestuia ori a unor părți componente.
Fișa permite aprecierea probabilității de cedare, a probabilității de impact și a consecințelor, în vederea stabilirii gradului de risc și a măsurilor de diminuare a acestuia. Importanța sa constă în organizarea consecventă și transparentă a evaluării, sprijinind prioritizarea intervențiilor, protejarea persoanelor și bunurilor și păstrarea arborilor atunci când riscurile pot fi gestionate prin măsuri adecvate.
Este tradusă în română și este însoțită de instrucțiuni de completare în română.
Documentare: Pirv Ovidiu, Rețeaua pentru Natură Urbană, 22.06.2026. Fotografii din arhiva proiectului.
Descoperă turul parcului pe izi.travel ↗PATRIMONIU ȘI MEMORIE
În apropierea Cetății Aradului se păstrează un monument semicircular, cu un corp central și doi stâlpi laterali, care amintește de perioada Primului Război Mondial.


Potrivit istoricului Horia Truță, monumentul a fost ridicat de armata austro-ungară în anul 1915, pe terenul fostului cimitir din nordul cetății, în afara zidurilor. Era dedicat paznicilor și militarilor însărcinați cu supravegherea lagărului de internare, morți în urma epidemiilor. Construcția, cu autor necunoscut, este realizată din beton cu fragmente de marmură. Cele patru plăci laterale cuprindeau, în total, douăzeci de nume. Inscripția germană consemna dedicația în memoria personalului de pază decedat în serviciu.
Sursa: Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Horia TruțăIstoria acestui monument este legată de lagărul care a funcționat în Cetatea Aradului între 1914 și 1918. Aici au fost internați atât prizonieri de război sârbi, cât și civili deportați din Bosnia, Herțegovina și Voivodina. Condițiile de detenție și epidemiile au provocat numeroase decese. Biblioteca Județeană Arad menționează cifra comemorativă de 4.317 victime, păstrată și pe un prapor al Bisericii Sârbe din centrul orașului; aceasta trebuie prezentată ca o cifră consemnată în memoria comunității, cu precizarea sursei.
Sursa: Biblioteca Județeană AradÎn fața monumentului vechi se află, după cum arată fotografiile, o placă distinctă, cu inscripții în limbile sârbă și română:
„În memoria martirilor sârbi care au murit în Cetatea Arad 1914–1918. Aici este locul lor veșnic.”
În 2016, Consiliul Local Arad a aprobat amplasarea unei plăci comemorative pentru sârbii morți în lagăr, având ca beneficiar Consulatul General al Republicii Serbia la Timișoara. Documentația prevedea așezarea noului memorial în relație cu monumentul existent, pentru a forma un ansamblu. Hotărârea confirmă aprobarea proiectului, fără să stabilească, prin ea însăși, data inaugurării plăcii fotografiate.
Sursa: Hotărârea Consiliului Local Arad nr. 181/2016Fotografiile surprind degradarea monumentului vechi: suprafețe erodate, inscripții greu de citit și deteriorări ale elementului central. Păstrarea acestui loc, însoțită de o prezentare istorică limpede, ar ajuta vizitatorii să înțeleagă atât dedicația sa inițială, cât și memoria victimelor sârbe comemorate aici.
Spațiile verzi din jurul Cetății păstrează și asemenea mărturii ale trecutului. Cunoașterea și îngrijirea lor pot aduce împreună plimbarea, educația și respectul pentru cei care au suferit în acest loc.
Pilonii de lemn care pot fi văzuți ieșiți din râu provin de la un pod de lemn care a fost construit pentru a lega Aradul de Cetatea Aradului. El a fost realizat odată cu construirea cetății și a rezistat până la începutul secolului al XX-lea, când a fost construit la câteva zeci de metri în amonte actualul Pod Decebal.


Poza alăturată a fost realizată din turnul Primăriei Aradului prin anul 1880 și se poate observa cum arăta podul.
NATURA ARE NEVOIE DE OAMENI
O observație, o fotografie, o mână de ajutor. Grija pentru malurile Mureșului începe cu gesturi apropiate.
Hai să vorbim ↗CUNOAȘTERE ȘI CONTINUITATE
Prezentarea pune în valoare natura ariei și inițiativa de conservare. Documentele consultate descriu inclusiv propuneri; amenajările și statutul juridic nu sunt prezentate aici ca fiind finalizate.